- declasát
- s. m., adj. m., pl. declasáţi; f. sg. declasátã, pl. declasáte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
declasát
Look at other dictionaries:
declasat — DECLASÁT, Ă, declasaţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) decăzut sub raport moral sau social. – Din fr. declassé. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 DECLASÁT adj. v. decăzut. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
decăzut — DECĂZÚT, Ă, decăzuţi, te, adj. 1. Care a ajuns în decădere, în declin. ♦ Depravat, declasat, stricat. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. din ) Care a pierdut un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiţii sau … Dicționar Român
outsider — ÓUTSIDER subst. 1. Cal care în mod normal nu are şansa să câştige într un concurs hipic. 2. Concurent sau echipă cu slabe şanse de câştig într o competiţie sportivă. 3. (Ec. pol.) Întreprindere capitalistă rămasă în afara unei organizaţii… … Dicționar Român
ronin — ronín s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RONÍN s.m. Cavaler feudal japonez exclus din asociaţia seniorilor; samurai sărăcit, declasat. [< fr. ronin < cuv. japonez]. Trimis de LauraGellner, 25.08.2005. Sursa:… … Dicționar Român
rufianesc — rufianésc adj. m., pl. rufianeáscă; pl. f. şi m. rufianéşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RUFIANÉSC adj. (Liv.) Decăzut; dezmăţat; declasat. [pron. fi a . / < … Dicționar Român
